22 apr. 2008

Trezirea la punctul zero (Gregg Braden)




INVIEREA reprezinta elevarea constienta a frecventei de vibratie a corpului, intregul complex minte/corp/spirit intand in rezonanta cu noi informatii. Aceasta variabilitate a frecventei devine definitia realitatii multidimensionale. Realitatile multidimensionale pot fi definite drept evenimente/experiente multiple, care apar simultan, ocupand acelasi spatiu, in acelasi timp, in diferite zone de frecvente. Fiecare eveniment are loc in propriul sau “invelis” de expresie, fara “a sti”, de regula, nimic despre alte evenimente care au loc in acelasi continuum.



De exemplu, realitatea pe care o experimentati in acest moment, este, probabil cunoscuta sub numele de D3, care va este familiara. Daca ati putea sa duceti vibratia tuturor celulelor voastre din complexul format din corp, minte si spirit (fie mecanic, fie prin simtire) catre o anumita armonica (multiplu intreg al frecventei) din D4, atunci nu ati mai fi angajati in experienta unei realitati D3. Cei care va percep acum, vizual, in spatiul D3 nu vor mai putea sa va detecteze atunci, desi nu v-ati schimbat localizarea geografica. Ar insemna ca ati inceput sa vibrati dincolo de gama lor de perceptie, intr-o gama simultana a existentei avand o “tonaliate” specifica unei stari spatiu superioare sub aspect dimensional.
O referire la dimensiuni superioare nu este o referire la experiente aflate dincolo de locatia voastra fizica. Datorita tiparului de interferenta polarizat al corpului voi reprezentati suma tuturor experientelor dimensionale, care sunt focalizate prin voi in acea “cuta” specifica din matrice. Literalmente, in voi exista toate posibilitatile ca potential, sunteti Inceputul si sfarsitul, alfa si omega, primul si ultimul. Prin “tensionarea” intentionata a tesaturii noastre timp-spatiu, in sensul unei frecvente crescute a corpului sunt create si experimentate realitati alternative.

Trupul reprezinta templul care face posibila INVIEREA. Corpul este acela prin care sufletul nostru isi poate exprima intelepciunea dobandita, ca experienta a vietii. Invierea este accesul constient la urmatoarea zona de experiente, in directie ascendenta, incepand din prezent.

Toate tiparele energiei vietii din corpul fizic sunt in stare de calm-echilibrate, deoarece fiecare aspect al credintei, emotiilor, gandurilor si sentimentelor intra in armonie cu noul punct de referinta. Energia de referinta este cea a iubirii si a compasiunii – cea mai pura expresie care poate fi generata si sustinuta in interiorul fiecarei celule a corpului .
Frecventele iubirii nu sunt limitate de dimensionalitate sau de timp. Obiectul INVIERII il constituie o noua expresie a energiei iubirii. Acesta a fost darul lui Iisus Christos, ilustrarea vie a instrumentului care este experienta vietii, folosit ca o punte ce leaga experienta tridimensionala caracterizata de frecventa joasa si magnetism intens, cu experienta optimizata a frecventei inalte si unui magnetism redus.
INVIEREA si INALTAREA care urmeaza acestuia, reprezinta scopul experientei vietii noastre. Noi atragem in viata noastra acele experiente care ne dau intelepciunea necesara, pentru a putea sa ne “acordam” la schimbarea prin care va trece Pamantul. Ca fiinte inviate, suntem in rezonanta (conectate) cu energia (intelpciunea) structurilor retea D4, dar inca mai exprimam in contextul lumii D3. Ne exprimam ca fiinte “de nivel foarte inalt” si nu putem fi atinsi de cei care nu au progresat in urma unei experiente similare.

Inainte de momentul Invierii colective, unor oameni li se va da oportunitatea de a experimenta mai devreme procesul de Inviere posibil cu cateva zile inainte de Trecerea efectiva a Pamantului si omenirii de pe Pamant la noua era.
INALTAREA la cer este inceputul unei noi experiente, pentru aceia care au iubit atat de mult Pamantul si oamenii de pe Pamant, incat si-au dedicat multe incercari desfasurarii acestui ciclu al constiintei.


Samanta straveche a oportunitatii

Nu veti mai indura durerile mortii: ci, cand voi veni EU, in glorie, veti trece intr-o clipa de la starea de muritor, la nemurire; si, atunci, veti fi binecuvanati, in Imparatia Tatalui Meu. (Cartea mortilor – NEPHI 28:2)

Discutiile despre experienta Punctului Zero pe care o vom avea, ar fi incompleta daca nu am vorbi si despre acel OM, a carui viata, prin menirea ei, ne-a demonstrat posibilitatea manifestarii celui mai mare potential al vietii de care dispunem. Prin memoria vie a unui OM, ni s-a reamintit ce inseamna sa ne activam complet codurile genetice si sa facem aceasta prin propria alegere referitoare la modul in care ne traim viata. 
O Persoana – IISUS – si-a reamintit si, datorita acestui fapt, ni s-a oferit un punct de referinta, un model, care sa ne readuca in minte marile posibilitati de care dispunem.

Prin INVIERE, EL a oferit, totodata, modelul unui proces pe care il poate experimenta fiecare om – fiecare avand aceasta oportunitate in aceasta viata, si anume cea a Invierii.

EL a demonstrat, prin viata sa, ca nu poseda nimic in plus fata de oricare alt om, exceptie facand faptul ca era constient de natura Sa si de potentialul pe care il avea, precum si credinta Sa in acestea. Folosind doua insttrumente foarte puternice de care dispune fiecare om – barbat sau femeie – EL a putut sa realizeze schimbari in propria fiinta, in lumea din jurul Sau si, in cele din urma, sa transceada limitarile aparente ale acestei lumi. Aceste instrumente sunt: darul “Alegerii” si darul “Liberului Arbitru”

In memoria oamenilor din vechime a fost intiparita credinta ca Iisus a murit pentru “pacatele” omenirii. Suntem invatati ca, printr-un proces tainic, cunoscut doar de putini oameni, moartea pe cruce a acestui Om a avut rolul unui sacrificiu in folosul omenirii si ca, datorita sacrificiului Sau, intreaga omenire are acum ocazia de a merge pe drumul deschis de EL, ca fiinte mantuite.

In aceasta consta baza misticismului si cheia pentru intelegerea relevantei pe care o are darul LUI, in lumina experientei Punctului Zero, pe care o va avea Pamantul. 

Iisus nu a murit pentru pacatele Pamantului sau ale oamenilor de pe Pamant. IISUS NU A MURIT. Prin moarte mesajul Sau s-ar fi pierdut. Iisus a intiparit in constiinte intelepciunea renasterii prin INVIERE – un mesaj foarte diferit de cel al mortii. Totusi cei din vremea sa, care nu cunosteau sau nu intelegeau acest proces, au avut impresia ca a fost o moarte – urmata de un proces invers mortii.

Iisus a demonstrat ca, prin Alegerea Sa de a trai intr-un anumit fel si prin Liberului Sau Arbitru de a-si urma alegerea, a devenit o stare de constiinta, in cadrul careia a depasit boala si moartea. EL a demonstrat, in prezenta altora, ca nici o experienta nu-i poate lua darul vietii, unui om care a ales sa onoreze pe deplin acest dar. A face acest lucru inseamna sa dam deplina putere posibilitatilor pe care le avem in calitate de oameni.

Prin executia Sa, Iisus a demonstrat ca nu exista moarte, ci doar o schimbare a modului de manifestare, un fenomen pe care un fizician din zilele noastre l-ar numi « o schimbare de stare » El ne-a reamintit ca natura noastra reala este cea de « ingeri » ai luminii.
Darul pe care Iisus l-a oferit acestei lumi a fost acela de a intipari ferm starea Sa de constiinta in matricea constiintei tuturor oamenilor din acea vreme, precum si a generatiilor care urmau sa vina.
Prin folosirea Alegerii si a Liberului Arbitru, in modul cum El si-a trait viata, Iisus a demonstrat ca rezonanta cu oricare dintre aceste retele este nu doar posibila, dar si acceptabila. El a trait o viata omeneasca, pentru ca aceasta sa fie un jalon pe drumul unei deveniri catre a fi un om cu puteri depline.

Iisus a demonstrat, in plus, ca nu exista vreo judecata – venita din partea Creatiei in sine – impotriva vreunui om, pentru actiuni rezultate din utilizarea Alegerii si a Liberului arbitru. Nu exista o zi in care greutatea “pacatelor” il va impiedica pe vreun om sa ajunga la o forma superioara de manifestare adica in “rai”

Prin exemplul Sau viu si invataturile Sale vii, Iisus a creat un punct de referina pentru fiecare om, sub forma unui “memento”, referitor la posibilitatile de exprimare cuprinse intr-o viata. Darul Sau a fost un mesaj al sperantei, al readucerii aminte si al iubirii datatoare de putere.

Fiecare fiinta umana care traieste in interiorul “invelisului” construit de campul magnetic al Pamantului, in vremea Trecerii, va experimenta procesul translatiei dimensionale – numita, in termeni biblici, INVIERE sau INALTARE. Toti vom putea sa alegem cum sa traim acest proces: intr-un mod constient sau inconstient, treji sau adormiti.

Acesta a fost mesajul pe care CHRISTOS l-a adus lumii acesteia si odata cu mesajul, EL a adus si instrumentele INVIERII si INALTARII, traite constient.



17 apr. 2008

Alchimistul (Paulo Coelho)


O data la cateva decenii apare o carte care schimba pentru totdeauna viata cititorilor sai. Alchimistul lui Paulo Coelho este o astfel de carte. Singura noastra obligatie este sa ne realizam destinul.
Extraordinarul roman al lui Paulo Coelho a inspirat milioane de cititori din intraga lume. Aceasta poveste, uluitoare in simplitatea si intelepciunea ei, este despre un pastor andaluz pe nume Santiago care isi paraseste casa din spania, aventurandu-se in Africa de Nord in cautarea unei comori ingropate in Piramide. Pe drum intalneste o tiganca tanara si frumoasa, un barbat care isi spune rege si un alchimist, care ii arata calea. Nimeni nu stie care este comoara sau daca Santiago poate depasi obstacolele intalnite in drumul prin desert Dar ceea ce incepe ca o aventura copilareasca pentru a descoperi locuri exotice si bogatii lumesti se transforma intr-o cautare de comori ce nu pot fi aflate decat inlauntrul tau.
Plina de seva, evocatoare si profund umana, povestea lui Santiago este un etern indemn de a ne urma visele si de a ne asculta inima.



Fragmente

Dar cămilarul nu părea prea impresionat de ameninţarea războiului.
― Sînt în viaţă, îi spuse flăcăului, în timp ce mînca o farfurie de curmale în noaptea fără focuri şi fără lună. Cîn
d mănînc, nu fac nimic altceva de­cît să mănînc. Dacă merg, doar atît voi face, voi um­bla. Dacă va trebui să lupt, orice zi va fi la fel de bună ca să mor.
Şi asta pentru că nu trăiesc nici în trecutul meu, nici în viitor. Nu am decît prezentul, şi numai el mă interesează. Dacă vei putea rămîne mereu în prezent, vei fi un om fericit. Vei simţi că în deşert exis
tă viaţă, că cerul are stele, şi că războinicii se luptă pentru că asta face parte din rasa omeneas­că. Viaţa va fi o sărbătoare, o mare sărbătoare pen­tru că ea este numai şi numai momentul în care trăim.

― Îmi cîştig pîinea ghicind viitorul oamenilor, zise el. Cunosc ştiinţa beţişoarelor şi ştiu cum să pă­trund în acest spaţiu unde totul e scris. Aici pot să citesc trecutul, să descopăr ce a fost uitat şi să înţe­leg s
emnele prezentului. Cînd mă consultă oame­nii eu nu citesc viitorul; ghicesc viitorul. Pentru că viitorul îi aparţine lui Dumnezeu şi el îl arată nu­mai în împrejurări deosebite. Şi cum reuşesc eu să ghicesc viitorul? Prin semnele prezentului. În pre­zent stă tot secretul; dacă dai atenţie prezentului, poţi să-l îmbunătăţeşti. Şi dacă îţi îmbunătăţeşti prezentul, tot ce se va întîmpla apoi va fi mai bine. Uită de viitor şi trăieşte în fiecare zi în învăţăturile Legii şi cu încrederea că Dumnezeu are grijă de copiii Lui. Fiecare poartă în sine veşnicia.
Cămilarul vru să ştie în ce împrejurări îngă­duie Dumnezeu să se vadă viitorul.
― Cînd îl arată El însuşi. Iar Dumnezeu arată viitorul foarte rar, şi pentru un singur motiv: cînd este un viitor care a fost scris să fie schimbat.


Era o inimă complicată: înainte era obişnuită să plece mereu, iar acum voia să ajungă cu orice preţ. Uneori inima lui stătea ore în şir povestindu-i isto­rii de dor, alteori se emoţiona de răsăritul soarelui î
n deşert şi-l făcea pe flăcău să plîngă pe ascuns. Inima bătea mai repede cînd îi vorbea flăcăului de­spre comoară şi abia se mai simţea cînd ochii flă­căului se pierdeau în nesfîrşirea deşertului. Dar niciodată nu tăcea, nici chiar cînd flăcăul nu schim­ba nici o vorbă cu Alchimistul.
― De ce trebuie să ne ascultăm inima? întrebă flăcăul cînd se opriră în acea zi.
― Pentru că acolo unde este ea, acolo va fi şi comoara ta.
― Inima mea e agitată, spuse flăcăul. Visează, se emoţionează şi e îndrăgostită de o femeie din deşert. Îmi cere tot felul de lucruri şi nu mă lasă să dorm nopţi în şir cînd mă gîndesc la ea.― Asta-i bine. Ini
ma ta e vie. Ascultă în conti­nuare tot ce are să-ţi spună.


― Am cunoscu
t alchimişti adevăraţi, continuă el. Se încuiau în laborator şi încercau să evolueze ca aurul; descopereau Piatra Filozofală. Pentru că au înţeles că atunci cînd evoluează un lucru, avan­sează şi tot ce este în jurul lui. Alţii au obţinut pia­tra din întîmplare. Erau înzestraţi, sufletele lor erau mai treze decît ale celorlalţi oameni. Dar aceştia nu contează pentru că sînt rari. Alţii, în sfîrşit, nu cău­tau decît aur. Aceştia nu au descoperit niciodată taina. Au uitat că plumbul, arama, fierul îşi au şi ele o Legendă Personală pe care trebuie să şi-o îm­plinească. Cine se amestecă în Legenda Personală a altuia, niciodată nu şi-o va descoperi pe a lui.


― Nu şti
u să mă transform în vînt, repetă flă­căul.
― Aminteşte-ţi de ce ţi-am spus: lumea este numai partea vizibilă a lui Dumnezeu. Alchimia înseamnă să aduci în plan material perfecţiunea spirituală.


― Tu nu poţi fi vînt, spuse vîntul. Sîntem de naturi diferite.
― Nu e adevărat, răspunse flăcăul. Am cunos­cut secretele Alchimiei pe cînd rătăceam prin lume cu tine. Port în mine vînturile, deşerturile, oceanele, stelele şi tot ce a fost creat în Univers. Am fost fă­cuţi de ac
eeaşi Mînă, şi avem acelaşi Suflet. Vreau să fiu ca tine, să pătrund în toate colţurile, să stră­bat mările, să spulber nisipul care-mi acoperă co­moara, să aduc aproape vocea iubitei mele.
― Am ascultat discuţia ta cu Alchimistul de acum cîteva zile, spuse vîntul. El a spus că fiecare lucru are Legenda lui Personală. Oamenii nu se pot transforma în vînt.
― Învaţă-mă să fiu vînt pentru cîteva clipe, se rugă flăcăul. Ca să putem vorbi despre posibilită­ţile nelimitate ale omului şi ale vîntului.
Vîntul era curi
os, şi acela era un lucru pe care nu-l ştia. I-ar fi plăcut să vorbească despre acel lu­cru, dar nu ştia cum să transforme oamenii în vînt. Chiar dacă el ştia atîtea lucruri! Plăsmuia deşer­turi, scufunda nave, culca la pămînt păduri întregi şi se plimba prin oraşe pline de muzică şi de zgo­mote ciudate. Se credea nemărginit, şi dintr-o dată venea băiatul ăsta care spunea că mai sînt încă lu­cruri pe care le putea face vîntul.
― Şi lucrul ăsta care se cheamă Iubire, continuă flăcăul, văzînd că vîntul aproape că cedase rugă­minţilor lui. Cînd iubeşti reuşeşti să fii orice lucru al Creaţiei. Cînd iubeşti nu-ţi trebuie să înţelegi ce se petrece pentru că totul se petrece în noi şi oame­nii se pot transforma în vînt. Dacă vîntul îi ajută, desigur.
Vîntul era foarte mîndru, aşa că a fost foarte iri­tat cînd auzi vorbele flăcăului. Începu să sufle mai tare, ridicînd
nisipurile deşertului. Dar trebui să recunoască, la sfîrşit, că şi dacă a străbătut toată lu­mea, tot nu ştia cum să-l transforme pe om în vînt. Şi nu cunoştea Iubirea.
― Cînd hoinăream prin lume, am observat că mulţi oameni vorbeau de iubire privind spre cer, spuse vîntul, furios că trebuia să-şi recunoască li­mitele. Poate că ar trebui să întrebi cerul.
― Atunci ajută-mă, zise flăcăul. Umple locul ăsta de praf pentru ca eu să pot privi soarele fără să mă orbească.
― Vîntul suflă atunci cu toată puterea, şi cerul se umplu de nisip lăsînd doar un disc aurit în loc de soare.



― Vîntul mi-a spus că ştii ce este Iubirea, se adresă flăcăul Soarelui. Dacă cunoşti Iubirea cu adevărat, cunoşti şi Sufletul Lumii, care e făcut din Iubire.
― De aici de unde mă aflu, spuse soarele, pot vedea Sufletul Lumii. El comunică cu sufletul meu şi amîndoi, împreună, facem să crească plantele şi să umble oile în căutarea umbrei. De aici de unde mă aflu ― şi sînt foarte departe de lume ― am învăţat să iubesc. Ştiu că, dacă m-aş apropia puţin mai mult de Terra, tot ce-ar fi pe ea ar muri şi Su­fletul Lumii ar înceta să mai existe. Atunci ne pri­vim şi ne îndrăgim, şi eu îi dau viaţă şi căldură, iar ea îmi dă un motiv să trăiesc.
― Va să zică ştii ce este Iubirea, spuse flăcăul.
― Şi cunosc şi Sufletul Lumii, pentru că am stat mult de vorbă în călătoria asta fără sfîrşit prin Uni­vers. El îmi spune că necazul lui cel mai mare este că pînă în ziua de azi numai mineralele şi vegeta­lele au înţeles că totul e un singur lucru. Şi pentru asta nu trebuie ca fierul să fie la fel cu cuprul, iar cuprul la fel cu aurul. Fiecare îşi are rolul lui în acest lucru unic şi totul ar fi fost o Simfonie a Păcii dacă Mîna care a scris totul s-ar fi oprit în a cincea zi a Creaţiei. Dar a existat şi o a şasea zi, spuse Soarele.
― Eşti înţelept pentru că vezi totul de la distan­ţă, răspunse flăcăul. Dar nu cunoşti Iubirea. Dacă n-ar fi existat a şasea zi a Creaţiei n-ar fi existat omul, şi cuprul ar fi pentru totdeauna cupru, plumbul, pentru totdeauna plumb. Fiecare îşi are Legenda lui Personală, e drept, dar într-o bună zi această Le­gendă Personală se va fi împlinit. Şi atunci este ne­voie să te transformi în ceva mai bun şi să ai o nouă Legendă Personală, pînă ce Sufletul Lumii va fi cu adevărat un singur lucru.
Soarele căzu pe gînduri şi se hotărî să strălu­cească mai tare. Vîntul, căruia îi plăcuse discuţia, suflă şi el mai tare, pentru ca soarele să nu-l or­bească pe flăcău.
― De aceea există Alchimia, continuă flăcăul. Pentru ca fiecare om să-şi caute comoara şi s-o gă­sească şi pe urmă să vrea să fie mai bun decît pînă atunci. Plumbul îşi va împlini rolul său pînă ce lu­mea nu va mai avea nevoie de plumb; şi atunci el va trebui să se transforme în aur. Alchimiştii fac acest lucru. Arată că, de cîte ori căutăm să fim mai buni decît sîntem, totul în jurul nostru devine mai bun.
― Şi de ce spui că eu nu cunosc Iubirea? între­bă Soarele.
― Pentru că iubirea nu înseamnă să fii nemiş­cat precum deşertul, nici să cutreieri lumea precum vîntul, nici să priveşti totul de la distanţă, cum faci tu. Iubirea este forţa care transformă şi face ca Su­fletul Lumii să fie mai bun. Cînd am pătruns în el pentru prima oară, am crezut că este perfect. Apoi am văzut că era o oglindă a tuturor fiinţelor şi îşi avea războaiele şi patimile lui. Noi sîntem aceia care hrănim Sufletul Lumii, iar pămîntul pe care trăim va fi mai bun sau mai rău după cum noi vom fi mai buni sau mai răi. Aici intră în joc forţa Iu­birii, fiindcă atunci cînd iubim, vrem totdeauna să fim mai buni decît sîntem.
― Şi ce vrei de la mine? întrebă Soarele.
― Să mă ajuţi să mă preschimb în vînt, răspun­se flăcăul.
― Natura mă cunoaşte ca cea mai înţeleaptă făptură, răspunse Soarele. Dar nu ştiu cum să te preschimb în vînt.
― Atunci cu cine trebuie să vorbesc?
Soarele nu răspunse. Vîntul trăgea cu urechea şi avea să umple lumea cu ştirea că înţelepciunea aceluia era limitată. Dar pînă una alta nu avea chef să fugă de lîngă acel flăcău care vorbea Limbajul Lumii.
― Încearcă să stai de vorbă cu Mîna care a scris totul, răspunse Soarele într-un sfîrşit.



Flăcăul se întoarse spre Mîna care Scrisese To­tul. Dar în loc să vorbească ceva, simţi că Univer­sul rămase tăcut, aşa încît tăcu şi el.
O forţă a Iubirii ţîşni din sufletul lui, şi flăcăul începu să se roage. Era o rugăciune pe care n-o mai spusese niciodată pînă atunci, era o rugăciune fără cuvinte şi fără nici o cerere. Nu mulţumea pentru oile care găsiseră un islaz, nici nu implora să vîndă mai multe cristaluri, nici nu cerea ca femeia pe care o întîlnise să-i aştepte întoarcerea. În liniştea care urmă, flăcăul înţelese că deşertul, vîntul şi soarele căutau semnele pe care acea Mînă le scrisese şi care încercau să-şi împlinească menirea şi să înţeleagă ce stătea scris pe un simplu smarald. Ştia că acele semne erau răspîndite pe Pămînt şi în Spaţiu şi că aparent nu aveau nici un rost, nici un temei, şi că nici deşerturile, nici vînturile, nici sorii şi nici oame­nii nu ştiau pentru ce fuseseră creaţi. Numai Mîna aceea avea un motiv pentru toate astea şi numai ea era în stare să săvîrsească minuni, să transforme oceanele în deşerturi şi oamenii în vînt. Pentru că numai ea înţelegea că un scop major împingea Uni­versul spre un punct unde cele şase zile ale Creaţiei se vor transforma în Marea Operă.
Flăcăul s-a cufundat în Sufletul Lumii şi a vă­zut că Sufletul Lumii era o parte a sufletului lui Dumnezeu şi a văzut că Sufletul lui Dumnezeu era propriul lui suflet. Şi că putea deci să facă minuni.



A rămas multă vreme privind la cer. Apoi a scos din desagă o carafă cu vin şi a băut. Şi-a amintit de noaptea din deşert, cînd privise şi acolo stelele şi băuse vin cu Alchimistul. Se gîndi la drumurile lungi pe care le făcuse şi la modul straniu în care Dumnezeu îi arătase comoara. Dacă nu credea în visele ce se repetă, nu întîlnea o ţigancă, nici un rege, nici un tîlhar, nici... "Bine, lista e lungă. Dar drumul era scris şi eu nu aveam cum să mă pierd", îşi spuse.


Vizionati ... http://www.youtube.com/watch?v=KNkYZa3Pdic

14 apr. 2008

Geometria sacra - opt chei pentru mentinerea echilibrului pe parcursul schimbarii


Geometria sacra - opt chei pentru mentinerea echilibrului pe parcursul schimbarii
(ii multumim Irinei)

Salutari tuturor!

In Newsletterul din decembrie 2006, Maestrii ne-au impartasit opt chei pentru mentinerea echilibrului pe parcursul schimbarii. Am avut un asemenea raspuns extraordinar la aceasta problema, incat cred ca ar fi util sa il public, ca pe un subiect de sine statator!

Oricine doreste sa publice acest material pe website-ul personal o poate face, cu referire la mine si la website-ul meu.
http://www.spiritlite.com/

Ca intotdeauna, sunt onorata, plina de gratie si binecuvantata sa va servesc.
Meg Blackburn Losey, Ph.D.

Maestrii au spus:

"Deoarece constienta se transforma, sunt cateva cerinte pentru cei care au ales, de asemenea, sa se transforme. Aceste cerinte apartin Legii Universale si nu pot fi tagaduite. Aceste schimbari necesare pot fi facute doar din inima, fiindca vor esua daca sunt de natura mentala, deoarece contradictii lipsite de adevar vor fi percepute ca adevaruri. Acestea sunt chei ale procesului de Inaltare. Ele nu sunt noi, ci au existat dintotdeauna. Doar perceptiile lipsei, ale insuficientei sunt noi.

Aceste chei se bazeaza pe geometria sacra a tetraedrului stea, fiecare cheie fiind un un varf al stelei. Opt adevaruri eterne. Fiecare dintre ele fara celelalte reprezinta doar o parte a intregului, asa cum voi sunteti parte din tot ceea ce este sau a fost vreodata."

Aceste chei sunt:

* Trebuie sa va recunoasteti perfectiunea. Sunteti si ati fost dintotdeauna parte a Unicului, atat ca Sursa, cat si in cadrul calatoriilor voastre.

* Acceptati calatoria pentru care ati venit: de ce sa va luptati cu orice lectie de viata pentru invatarea careia ati venit?

* Mentineti integritatea personala – acel adevar care este al vostru, printre toate celelalte lucruri, acea oportunitate care va permite sa aflati adevarul din voi, nu acela pe care altii v-au conditionat sa il percepeti.

* Fiti cei care sunteti, nu cei pe care voi percepeti ca altii ar trebui sa-i vada: voi sunteti creati din Lumina, Gratie si din tot ce nu poate fi imperfectiune - numai din ceea ce apartine Spiritului. Nu trebuie sa imbunatatiti ceea ce sunteti, ci numai sa va recunoasteti Sinele Divin, fiinta voastra perfecta.

* Trebuie sa va recunoasteti valoarea: aceasta difera de acceptarea perfectiunii. Valoarea voastra este felul in care va simtiti in lumea voastra interioara si in lumea exterioara in care existati. A percepe ca valoarea voastra este mai mare sau mai mica decat a altcuiva va va face sa duceti lipsa a orice altceva.

* Acceptati-va puterea. Voi sunteti minunati si mareti. Puterea adevarata nu provine din ego, ci din Unimea colectiva a Spiritului nostru. Puterea adevarata este o putere blanda. Sunteti facuti din Lumina, iar consistenta acesteia, aparent nebuloasa, este esenta din care sunt facute toate lucrurile. A va teme de puterea interioara este ca si cum ati recunoaste ca sunteti mai putin decat toate celelalte lucruri. In lumina adevarului, puterea vine din Gratie, nu din abuz si negativitate, iar Gratia voastra se naste din neconditionalitate. Puterea adevarata este Iubire, este posibilitatea de a trai intentionat, ca un co-creator din interiorul tuturor posibilitatilor care va sunt oferite.

* Aduceti in lumea voastra valoarea voastra, perfectiunea voastra, puterea voastra, gratia voastra – in Acum, care este intotdeauna. Schimbarea vine din practicarea schimbarii. Aceasta inseamna ca, pentru a efectua schimbarea, trebuie sa o intruchipati. Trebuie sa fiti ceea ce vorbiti, nu sa ascundeti ceea ce stiti. Din punct de vedere istoric, ceea ce este ascuns este vazut ca erezie in relatie cu normele acceptate. Pentru a schimba asta, trebuie sa creati un nou etalon, care sa fie acceptat, cu usurinta si gratie, in virtutea mersului vostru prin Lumina din care sunteti creati.

* Iubiti-va pe voi insiva si atingeti-i pe toti cei care va ies in cale cu Iubire. Deoarece toate energiile se schimba, ce veti accepta de la altii si ce veti lasa in urma? Puteti vedea ca toti ceilalti sunt oglinzile voastre, ca durerea lor se afla si in voi, ascunsa undeva, ca bucuria lor se afla si in inimile voastre.
(Si, desigur, atunci cand accesam aceste "chei" trebuie sa ne amintim sa respiram. Respiratia are un rol mult mai mare decat acela de a ne oxigena corpul. Respiratia ne curata si ne hraneste cu energie. Fiecare respiratie este o curatire si, pe masura ce suntem curatati, sistemul nostru energetic se misca mult mai usor si cu o claritate mai mare in comunicarea cu constienta universala, cu ceea ce este experienta noastra, cu ceea ce poate fi experienta noastra. Si, de buna seama, atunci cand nu respiram, pentru ca suntem tensionati, energiile noastre se compacteaza, devenind tot mai mai lente. Ca urmare, manifestarile noastre devin lente sau chiar apar blocaje.)

Dr. Meg Meg Blackburn Losey, Ph.D. Autoarea “Pyramids of Light”, the “Online Messages” si “The Children of Now" - carte care va aparea la Editura FOR YOU.


Material preluat de la ... http://www.editura-foryou.ro/

Uriel Heals - Newsletter 7 aprilie


Uriel Heals - Newsletter 7 aprilie - Jennifer Hoffman
(ii multumim Alexandrei Stan)

Dovada iubirii

Calea vietii noastre este una a reamintirii: ne reamintim cine suntem, unde suntem, ne reamintim puterea, darurile si divinitatea noastra. Uitam - asta pana in momentul in care ne reamintim - ca suntem alcatuiti din dragoste neconditionata. Astfel am fost creati si aici vom gasi iubirea pe care o cautam. Dar, pana sa ne reamintim (si asta poate dura uneori o viata), ne petrecem viata cautand iubire si dovada ca suntem iubiti in tot ceea ce facem si la toti cei cu care intram in legatura. Problema este ca o cautam in afara noastra in loc sa ne reconectam la sursa de iubire neconditionata dinauntrul nostru, pe care sa o reflectam in afara.
Gasim iubirea atunci cand suntem iubire, atunci cand stim, dincolo de orice dubiu, ca avem in noi un izvor nesecat de dragoste neconditionata. Cate dezamagiri si deziluzii am putea evita, cata nefericire am putea preintampina daca ne-am aduce aminte acest lucru! Noi suntem iubirea pe care o cautam. Dar avem nevoie de dovada acestei iubiri, inainte de a crede ca este in noi. Si cautam dovada asta in fiecare situatie si in fiecare persoana pe care o intalnim. Cateodata o gasim, cateodata, nu. Dar continuam sa o cautam, sperand ca, in cele din urma, ne va gasi ea pe noi si vom avea dovada ca suntem demni de a fi iubiti.
Cautam dovada iubirii in orice. Si mai cautam dovezi ca iubirea nu exista sau ca nu este de ajuns, sau ca nu exista pentru noi. Cautam aceste dovezi in oameni sau situatii care nu vor sau nu pot sa ne dea ceea ce avem nevoie. Si ei nu fac decat sa reflecte dragostea noastra. Fiecare persoana pe care o intalnim intra in legatura cu noi prin vibratia noastra de iubire si raspunde nivelului de iubire de sine pe care il avem. In loc sa cautam iubirea din pozitia in care avem nevoie de dovezi din partea altora, de ce nu am cauta dovada a cat de mult ne iubim pe sine?
Lumea este o iluzie care ne poate da dovada iubirii, doar in masura in care ne iubim noi. Cautarea dovezii dintr-o pozitie a lipsei de iubire va conduce la rezultate dezamagitoare. In schimb, am putea sa cautam iubirea din locul profund si vesnic al iubirii neconditionate din noi insine. Si, atunci, lumea nu ar avea de ales decat sa ne reflecte iubirea inapoi! Saptamana aceasta cautati dovada iubirii in lumea voastra, dar de pe pozitia in care stiti ca sunteti iubiti neconditionat si fara limita. Vedeti ce dovada de iubire va da lumea, atunci cand cautati iubirea din locul in care sunteti iubire, aveti toata iubirea de care ati putea avea vreodata nevoie si sunteti iubiti fara masura.

Noi inceputuri

Ati simtit apasarea energiei in ultimele saptamani? Era aproape ca si cum am fi fost trasi inapoi la inceputurile schimbarii, cand tot ce incercam sa facem nu mergea si un pas mic inainte era urmat de multi pasi mari inapoi. Dar energia s-a schimbat in acest sfarsit de saptamana si am ajuns la momentul unor noi inceputuri. Creati-va visele acum, pentru ca sunt sustinute de o miscare masiva de energie si, daca putem pasi in fluxul schimbarii, vom fi propulsati inainte intr-un ritm foarte rapid! Este timpul unor noi inceputuri.
Schimbarile de energie din ultimele sase luni au fost dure si a trebuit sa ne reintalnim cu situatii pe care le credeam depasite. Calatoria noastra spirituala este fara sfarsit si suntem provocati sa trecem la niveluri din ce in ce mai inalte ale fiintei, sa ne ridicam vibratia si sa devenim mai mult din ceea ce suntem. Chiar cand credeam ca am terminat si ne putem odihni, apare o noua provocare, fortandu-ne sa folosim ceea ce am invatat. Fiecare dintre aceste situatii reprezinta noi inceputuri pentru noi, o ocazie sa o rupem cu trecutul si sa pornim inainte pe o alta cale.
Este momentul noilor inceputuri. Am creat foarte multe ocazii de reconectare, reamintire si recuperare a puterii noastre. Facand asta pentru noi, o facem de fapt pentru intreaga omenire. Cateodata trebuie sa ne deconectam de altii, si asta este dureros. Dar, s-ar putea sa ne deconectam pentru a ne reconecta intr-un mod nou, mult mai puternic. Fiecare relatie care s-a bazat inainte pe teama sau lipsuri a trebuit sa ia sfarsit. Acesta era vechiul model, care a incetat.
Noul model, in care ne aflam, rezoneaza cu puterea noastra, iubirea neconditionata, si cu o egalitate a schimbului energetic. Putem elibera lucrurile care nu ne mai sunt de folos, stiind ca prin asta vom cocrea cu Universul o realitate noua, mai implinita? Putem fi creaturile divine puternice care suntem si sa ne cream vieti minunate, pline de bucurie si implinire? Putem reveni la vechiul model, dar el nu mai are energie pentru noi. Ne vom simti incomod si fara putere. Este alegerea noastra unde sa ne situam din punct de vedere energetic, dar putem profita de aceasta perioada minunata a noilor inceputuri, pentru a ne transforma si a fi parte din transformarea Lumii. Intampinati cu bratele deschise aceste noi inceputuri, deoarece ele reprezinta o rasplata a muncii bine facute, a faptului ca v-ati pastrat calea oricat a fost de grea, a reconectarii la fiinta puternica, divina, care sunteti!


Mesajul lui Uriel - Creati armonia!

Abordati viata cu dorinta de a crea armonie, de a fi in comuniune cu adevarata voastra natura, de a va sincroniza gandurile, credintele si actiunile, cu Binele vostru Cel Mai Inalt. Stiti cum este sa traiti in dezacord: se reflecta in lumea din jurul vostru. Orice nu rezoneaza la nivelul iubirii neconditionate, care nu actioneaza in scopul cel mai inalt al iubirii neconditionate si care nu este parte din fluxul energetic universal, este in afara armoniei. Fara intentia armoniei, nimic nu poate decurge fara efort si nu are parte de co-participarea Universului la creatie.
Pe masura ce va ridicati nivelul vibratiilor energetice, capacitatea voastra de a atrage oameni si situatii armonioase se va concentra din ce in ce mai mult. Va puteti da seama daca lucrurile va sunt benefice, doar dupa modul in care le percepeti energia si atunci alegeti calea pe care sa o urmati: calea armoniei sau pe cea a dezacordului. Pe masura ce vibratiile vi se intensifica, calea dezacordului devine din ce in ce mai putin atractiva, prea dificila sau, pur si simplu, nu mai apare. Intentia voastra de a crea armonie stabileste vibratia realitatii voastre, cu tot ceea ce contine ea.
Cand va stabiliti intentia pentru armonie, creati ocaziile pentru altii sa fie in armonie cu voi si setati energia pentru armonie in cadrul relatiilor voastre. Intentia voastra pentru armonie isi creeaza vibratia in fiecare domeniu al realitatii voastre. Fara armonie, relatiile vor urma calea karmei. Sunteti la limita posibilitatii de a permite karmei sa ia sfarsit. Alegeti armonia si lasati karma pe care ati vindecat-o sa se incheie! Atunci cand pasiti in afara armoniei, ii permiteti karmei sa reapara in viata voastra, pentru ca ea reprezinta un dezacord si un dezechilibru energetic. Este opusul armoniei.
Darul armoniei va permite sa fiti in consens cu Binele vostru Cel Mai Inalt. Asta inseamna ca tot ceea ce conduce la Binele vostru Cel Mai Inalt este permis sa vina inspre voi, iar lucrurile care nu sunt in acord cu el se vor indeparta. Aceasta este natura dinamica a Universului: toate lucrurile vin si pleaca, in toate exista eliberare si reinnoire. Armonia este lipsita de atasamente, prejudecata si teama. Este complet in echilibru si rezoneaza cu iubirea neconditionata. Saptamana aceasta, stabiliti-va intentia pentru armonie si lasati-va in voia curentului. Eliberati dezacordul si inlocuiti-l cu tot ceeea ce rezoneaza cu Binele vostru Cel Mai Inalt. Creati pace, fericire si iubire neconditionata in realitatea voastra, fiind in armonie cu natura voastra Divina, adevarata!

Copiii de astazi - Aveti simtul umorului!

Chiar daca par sa fie serioase si retrase, persoanele Indigo au simtul umorului, desi nu il arata. Copiii de Cristal gasesc umorul si rad de cele mai marunte lucruri. Este unul dintre darurile lor speciale. Cand ii abordam pe acesti copii cu umor, putem crea legaturi care sa incurajeze comunicarea si increderea. Fara umor, vom fi vazuti de catre Indigo ca fiind pisalogi si dificili. Copiii de Cristal ne vor gasi plicticosi si isi vor consuma timpul si energia, incercand sa ne faca sa zambim.
Umorul a fost foarte important cand am avut de-a face cu copiii mei Indigo. Puteau sa se contrazica la nesfarsit si singurul mod in care putea inceta disputa era sa gasesc ceva nostim. Nu gadilandu-i, ci gasind ceva comic in intreaga situatie. Tin minte ca am avut o disputa serioasa cu fiica mea, cand avea 16 ani. In timp ce ne vorbeam, mi-am amintit cat de frustrata ma simteam cand ma certam cu mama. Asa ca, m-am uitat la fiica mea si am intrebat-o daca nu ma gaseste ridicola. A fost jenata sa recunoasca ca asa era. Asta a pus capat discutiei si dupa aceea am putut comunica mai deschis, fara sa ne mai certam chiar asa de tare.
Cu copiii Indigo, sa gasesti umorul inseamna un echilibru foarte fragil intre a fi nostim si a-i lua in serios. Niciodata sa nu glumiti pe seama unui Indigo, pentru ca nu veti face decat sa inrautatiti situatia. Puteti admite unde gresiti, unde luati lucrurile prea in serios? Stiu ca multi Indigo au probleme serioase, dar nu are nici un rost sa le reamintiti asta in fiecare conversatie. Ei stiu unde este punctul dureros si de cele mai multe ori chiar nu stiu ce sa faca. Abordati-i cu umor, cu dorinta de a-i ajuta sa isi depaseasca durerea si vor fi deschisi sugestiilor si comunicarii pe baze mai pline de incredere.
Copiii Cristal au nevoie de bucurie in viata si gasesc umorul in cele mai simple lucruri. Ei ne vor aduce umorul si, daca raspundem cu orice altceva decat umor, isi vor da silinta sa ne faca fericiti sau se vor retrage in lumea lor personala. Daca aveti simtul umorului cu acesti copii, veti readuce bucuria in a fi parinte. Cand avem de a face cu copii la varsta dificila, ne poate fi uneori greu sa ne reamintim de bucuria pe care am simtit-o cand au venit in viata noastra. Daca ne pastram simtul umorului, vom putea mentine echilibrul in relatie - nu avem intotdeauna dreptate, dar nici nu gresim intotdeauna. Ei ne fac sa ne oprim si sa ne amintim ceea ce este important: ca ii iubim si ii sprijinim si ca suntem bucurosi ca ne-am ales unii pe altii.


Material preluat de la ... http://www.editura-foryou.ro/

12 apr. 2008

Principiul UNIC


Motto: “Aproband iluzia, anulezi BINELE ce il doresti”

PRINCIPIUL UNIC

Fiecare dintre noi e o unitate ce opreaza armonios in MARELE PRINCIPIU.. Fiecare se afla in deplin acord cu propria-I inzestrare. IISUS a spus “ EU SUNT DUMNEZEU. “ Fiecare putem afirma aceasta.

DUMNEZEU EU SUNT este PRINCIPIUL INSUSI. Aceasta e semnificatia spirituala.

Constatam ca mentinandu-ne pe atitudini pozitive, nu e nevoie sa ne slujim de cuvinte. Intelegand in forul interior ca belsugul, abundenta EXISTA pentru noi, materializarea lui va veni Instantaneu.
Dispare necesitatea unei sugestii exterioare. Suntem in deplina armonie cu PRINCIPIUL.
Odata ce va ganditi la o situatie, v-ati si contopit cu ea. Daca va racordati cu sinceritate la situatia respectiva, nu este nevoie sa formulatI nici o cerere. Indeplinirea vine inainte de a formula.

IISUS a spus: “ In timp ce ei cer, EU AUD”
“ Inainte de a rosti cuvantul, dorinta s-a indeplinit”

La ce bun sa cerem ceea ce este deja indeplinit? Incepem sa percepem/ intelegem o stare de A FI mai inalta DECAT CEA A RUGATORULUI cu rostirea tare cand inveti sa te rogi.

Am atins starea de contopire cu PRINCIPIUL. Incetez a ma ruga pentru ceva ce-mi apartine.

Am atins aceasta stare inalta, parcurgand cunoasterea SINELUI SUPERIOR. EL depaseste cu mult intelegerea noastra prin mintea constienta. Fiecare suntem conectati la DIVIN.
Puterea SINELUI SUPERIOR este puterea accesata de toate geniile si inaltii invatatori spirituali din istoria Geei. Sursa SINELUI SUPERIOR este locul unde se produc miracolele, magia vietii.

PASII SPRE CUNOASTEREA SINELUI SUPERIOR

1) CREDIN
TA si ASTEPTAREA
Transformandu-mi modul de a privi lumea. “ eu cred ca am un SINE SUPERIOR cu care pot stabili o comunicare” . Ma concentrez (fara forta) zilnic, pe dezvoltarea interioara si ASTEPT interior sa percep comunicarea cu SINELE SUPERIOR . Ii cer claritate si ghidanta.
“ Promisiunea lui Dumnezeu este ca rugaciunea sa fie mereu indeplinita.


"Va spun, cereti si vi se va da, cautati si veti gasi, bateti si vi se va deschide. Caci oricine cere, primeste; si cel care cauta, gaseste; iar celui care bate, i se deschide. “ - IISUS

Cu alte cuvinte, IISUS ne avertizeaza: Atunci cind Principiul spune 'Da', refuzati sa vi-l asumati pe 'Nu'. “Nu”- nu-si are originea in Dumnezeu, ci in propria noastra renuntare de a crede in promisiunea lui Dumnezeu. Promisiunea facuta omului de Dumnezeu nu esueaza niciodata, dar ce putini rezista la incercarea cunoasterii ei! Cit de putini pot intimpina fiecare incercare cunoscindu-L pe Dumnezeu, pina cind Christul Divin este eliberat inlauntrul lor!
Este o invitatie de a-L recunoaste consecvent pe Dumnezeu, o chemare la fermitate si perseverenta.


Principiul lui Dumnezeu este intotdeauna alaturi de ai sai, cei care sunt gata sa primeasca intelepciunea cea mai inalta. Chiar cind cer sa fie scapati de dusmanii lor, ei stiu ca aceasta este numai pentru purificarea si iluminarea lor ulterioara. Astfel, ei realizeaza ca dusmanul este un prieten, caci ii incita la continua cautarea Principiului Divin.

Promisiunea este: Principiul nu poate incalca propria sa lege
Cerem taria de a sterge orice gind rau legat de faptul ca Legea ar putea fi incalcata sau ca ar putea exista vreo putere ce se opune Puterii lui Dumnezeu. Pentru ca Dumnezeu este toata Puterea, Dumnezeu trebuie sa raspunda cererii.
DUMNEZEU ESTE SINGURUL CUVINT, EL NU POATE DA GRES.
Lasa sa “curga”, acestea.Cand CEI DIN JURUL TAU vor patrunde cu ajutorul tau, in radianta acestor Adevaruri- afirmatii , viata ti se va schimba la cel mai inalt BINE. Visele care contin Binele celor din jur si al tau, vor deveni realitate.
Bucura-te!!! tu insuti esti ABUNDENTA.


2) Ce este VIATA? (ne raspunde OSHO)

- Sunt un om batran, un profesor la pensie. Nu ma trimite inapoi cu mainile goale. Am venit sa te intreb un singur lucru: care este scopul vietii?
- Daca te-as putea trimite inapoi cu mainile goale inseamna ca nu ai facut aceasta calatorie in zadar, caci scopul este chiar a calatori cu mainile goale.
- Nu imi vorbi in sarade. Spune-mi negru pe alb: care este scopul vietii?

Omul nu putea intelege ca imi punea o intrebare absurda. Viata nu are nici un scop. Daca ar avea scop precis, aceasta ar deveni mai valoros decat viata, nascand astfel o noua intrebare: ,, Care este scopul?" Daca ii spuneam: ,,Scopul vietii este realizarea lui Dumnezeu", -ar fi putut intreba: ,,Si care este scopul lui Dumnezeu, sau al realizarii lui Dumnezeu?" Mai devreme sau mai tarziu, trebuie sa renunti la cuvantul scop.

Asa este: nu valoarea este numele sau, nici scopul. Daca veti intelege acest lucru, o mare lumina se va naste in voi. Viata nu are scop, si nici valoare. Iubirea nu are scop, si nici valoare. Dumnezeu nu are scop, si nici valoare. Adevarul nu are scop, si nici valoare. De fapt, toate aceste cuvinte: Dumnezeu, viata , adevar, iubire - reprezinta unul si acelasi lucru. Nu este vorba de lucruri diferite, caci nu poate exista decat o singura realitate fara scop. Orice altceva are un scop datorita ei. Aceasta realitate reprezinta culmea absoluta.


3) Doar sa fii in proces. Doar sa fii. SAMADHI

Viata, in inteligenta ei absoluta, face tot ceea ce e potrivit pentru TOT CE ESTE. Iar orice asteptare blocheaza in acest mod: Incerci sa controlezi ca lucrurile sa arate intr-un anumit fel;
Daca ceea ce percepi , nu se incadreaza in ceea ce ti se pare ca ar fi trebuit sa se intample, esti dezamagit, mentalul tau spune, iata nu s-a intamplat nimic, iar Universul iti indeplineste cererea.

4) Tu esti creatorul, si creezi tot ceea ce mentii in atentia ta.
Iar daca atentia ta e indreptata spre distrugere, spre negare, spre nerecunoastere, si atunci Universul te serveste pentru ca avem liberul arbitru. Rugaciunea NOASTRA SA FIE: "Multumesc" si mergem mai departe. Nu ne mai uitam in urma. Ceea ce a fost de facut prin gratie divina a fost facut. Si nu e treaba noastra sa cuantificam ce face Dumnezeu.
E vorba despre a iesi din dualitatea: sanatate-boala, bine-rau, intuneric-lumina, bogatie-lipsa si a transcende in perfectiunea iubirii care nu sustine decat adevarul, iar ce e fals cade, nu e sustinut !
Sa invatam sa gandim cu inima. Mintea e memoria tuturor esecurilor trecute, si putem alege acum sa nu mai traim in trecut, ci in ACUM, in ADEVARUL pe care il simtim acum.
Prin INTENTIE ne aliniem la ADEVAR. toate purificarile se fac prin aducerea in constient, deci prin re-trairea starii respective. Ne racordam la procesul de aliniere la adevar,; Tot ce e fals "cade".
Cu blandete, si iertare si acceptare, fara inversunare, toate vor fi bine.Viata e un proces continuu, perfectiunea ia continuu o alta forma, bucura-te de proces! Niciodata nu ajungem la capat, pentru ca, din fericire, nu exista.

.
.Material furnizat de SiRa
.

.Vizionati ... http://www.youtube.com/watch?v=BoSHh_zF4eo

Realizarea SINELUI (Paramhansa Yogananda)


REALIZAREA SINELUI
Paramhansa Yogananda

“Odata ce mintea este interiorizata si nu se mai identifica cu lumea si corpul, lumina interioara devine clara si se concentreaza constant.
Sunetele interioare devin atotabsorbante. AUM, umple creierul, vibratia sa se misca in jos pe sira spinarii, deschizand cu zgomot usa simtamantului inimii, iesind apoi din corp.
Intregul corp vibreaza cu sunetul AUM. Treptat prin meditatie mereu mai profunda,
constiinta se largeste cu acest sunet. Trecand peste limitarile corpului, ea cuprinde infinitul vibratiei divine.
Realizezi atunci unirea oricarui fel de experienta cu AUM, Vibratia Cosmica.
Aceasta stare este cunoscuta ca uniunea cu Dumnezeu-Sunetul Cosmic (Aum Samadhi). AUM, este aspect al SF.Treimi crestine- Duhul Sfant, sau Cuvantul luiDumnezeu.
Prin meditatie si mai profunda, omul percepe in corpul fizic, pe dedesubtul vibratiei
AUM,calmul fara vibratii al CONSTIINTEI lui HRISTOS, reflectarea in creatie a SPIRITULUI nemiscat, de dincolo de Creatie.
In traditia straveche spirituala, CONSTIINTA lui HRISTOS,este mentionata ca FIUL.Pentru ca printre fiintele umane fiul este o reflectare a tatalui , asa si in Constiinta cosmica Hristos reflecta in toate lucrurile Constiinta lui Dumnezeu TATAL, peste creatie.
Printr-o meditatie si mai profunda, omul isi extinde constiinta de la Constiinta Hristica
peste limitele corpului, pentru a percepe in final, uniunea cu aceasta -CONSTIINTA lui HRISTOS – cea care are la baza, Universul manifestat.
Printr-o meditatie inca si mai profunda, omul se duce in afara creatiei, si isi uneste constiinta cu cea a TATALUI, oceanul vast al Spiritului ( Satchidananda= mereu existent, mereu constient, mereu fericit).
In aceste etape progressive ale realizarii sunt descoperite in ordine inverse, cele trei
Aspecte al SF. TREIMI,: TATAL, FIUL si SF. DUH.
Denumirea de HRISTOS are semnificatia de Alesul lui Dumnezeu
Marele INVATATOR IISUS HRISTOS a atins ca maestru, CONSTIINTA HRISTICA si oricine atinge acea stare a constiintei poate fii denumit in mod justificat HRISTOS pentru ca si-a dizolvat
Eul in Constiinta infinita,
Aum, DUHUL SFANT, este denumit de asemenea in traditiile starvechi, MAMA, pentru ca reprezinta aspectul feminine al lui Dumnezeu.
Biserica romano-catolica ne invata ca omul trebuie sa treaca prin MAMA pentru a ajunge la Hristos. Bineinteles pentru ei,MAMA este reprezentata de MARIA-mama lui IISUS.
Adevarul este prezent aici, mai profund decat este in general acceptata intelegerea lui.
Pentru ca , pentru a atinge CONSTIINTA lui HRISTOS, trebuie sa unesti constiinta ta cu AUM,
VIBRATIA COSMICA, DUHUL SFANT-MAMA.
Realizarea Sinelui inseamna realizarea faptului ca adevaratul sine nu este eul, ci DUMNEZEU, Oceanul vast al Spiritului, care a realizat pentru putin timp, un mic val de trezire pe care tu acum il vezi ca sinele tau ….”
Prin “ Realizare” nu inteleg o putere intelectuala. Realizarile intelectuale sunt imaginare.

Eu ma refer la STAREA DE A FI in care omul este chiar constient de sine peste tot.
- “eu sunt la fel de mult in corpul tau ca si in al meu”.
- In samadhi stii ce se intampla de la distanta. Intr-adevar, pentru ca asta nu inseamna “distanta”. Constiinta ta imbratiseaza omniprezenta. Tu vezi corpul uman ca o parte infinitezimala a realitatii tale divine. In aceasta etapa “ma voi contopi pe mine in SINE”
- La inceput cand atingi starea de Samadhi constiinta se contopeste cu infinitul in timpul meditatiei.Dar cand iesi din meditatie, nu-ti poti[pastra aceasta stare.
- Etapa urmatoare de Samadhi ,iti mentii realizarea divina chiar si cand lucrezi,sau vorbesti sau te misti in aceasta lume.Este cea mai inalta realizare. Odata ce ai atins-o nu mai este posibil sa cazi inapoi in iluzie.” Ma voi gasi pe mine in SINE”
- IISUS HTISTOS vorbeste si despre contopirea sinelui mic cu CEL INFINIT, cand spune:
- Pentru ca oricine isi va salva viata, si=o va pierde, iar oricine isi va pierde viata pentru binele meu si-o va gasi”

Realizarea Sinelui inseamna cunoasterea tuturor partilor corpului, mintii si sufletului, pe care le detii acum in imparatia lui Dumnezeu: inseamna ca nu trebuie sa te rogi sa vina la tine, inseamna ca omniprezenta lui Dumnezeu este si a ta. Iar ca tot ce trebuie sa faci este sa-ti imbunatatesti cunoasterea…”

Cand il vei gasi pe Dumnezeu? Atunci cand s-au terminat toate dorintele pentru alte lucruri. Cand vei realiza ca singurul lucru care merita este acela de a-l avea pe EL.
Cand fiecare gand, fiecare sentiment este imbibat cu dragostea lui Dumnezeu”.


MAREA MANTRA

EU SUNT CREATORUL UNIVERSULUI
EU SUNT TATAL/ MAMA UNIVERSULUI
TOATE AU PORNIT DIN MINE
TOATE SE VOR INTOARCE IN MINE
MENTALUL SPIRITUL CORPURILE sunt templele MELE
Prin care SINELE MEU DIVIN realizeaza
FIINTA MEA SUPREMA si DEVENIREA MEA.
.
Material furnizat de SiRa
.

Portile vietii


Pe drumul vietii , pe PRIMA POARTA sta scris:

SCHIMBA LUMEA ( dorinta de a schimba ce nu-ti convine, drumul cuceritorului dar care nu aduce alinare inimii)
* INVATATURA:
DEOSEBESTE CEEA CE ESTE IN PUTEREA TA SA SCHIMBI DE CEEA CE NU DEPINDE DE TINE

Pe A DOUA POARTA sta scris;

SCHIMBA-I PE CEILALTI ( tentative de a extirpa defectele celorlalti “vazute” de tine , care te deranjeaza)
* INVATATURA:
NU CEILALTI SUNT CAUZA/SURA BUCURIILOR NECAZURILOR SATISFACTIILOR, INFRANGERILOR TALE. EI SUNT PRILEJUL, OCAZIA CARE SCOATE LA LUMINA toate acestea DIN TINE. IN TINE PRIND RADACINA TOATE ACESTEA. EI TE DESCOPERA IN FATA TA. FII RECUNOSCATOR TUTUROR ACESTORA.

Pe A TREIA POARTA sta scris;

SCHIMBA-TE PE TINE INSUTI ( incercarile de a patrunde in interiorul tau si de acombate defectele. Te lupti cu tine.)

INVATATURA
UNELE LUCRURI DIN INTERIOR LE POTI AMELIORA, ALTELE REZISTA, NU LE POTI INVINGE. ITI VINE SA RENUNTI LA LUPTA CU TINE.
Ajutorul vocii interioare. Recapituleaza, contempla drumul parcurs.

A PATRA POARTA : ACCEPTA-TE PE TINE INSUTI.

* INVATATURA
-DACA MA URASC, MA DETEST PT DEFECTE,MASTI,, INSEAMNA CA MA CONDAMN.SA NU FIU NICIODATA IN ACORD CU MINE INSUMI.
INVAT SA MA IUBESC, FARA COMPARARI, JUDECATI, INVINOVATIRI
MA ACCEPT IN TOTALITATE, NECONDITIONAT.

A CINCEA POARTA :ACCEPTA-I PE CEILALTI
* INVATATURA
-FIIND IN ACORD CU TINE NU MAI AI CE SA REPROSEZI CELORLALTI SI NICI TEAMA DE EI.
- II ACCEPT SI II IUBESC ASA CUM SUNT.

POARTA SASE: A ACCEPTARII TOTALE ( INTREGII LUMI SI CREATIE)
* INVATATURA
- LUMEA ESTE OGLINDA SUFLETULUI.
- NU VAD LUMEA ,CI MA VAD IN EA. STAREA DE SPIRIT FERICIRE SAU TRISTET MA FACE SA VAD LUMEA IN ROZ SAU GRI. LUMEA DOAR EXISTA.
- ACCEPT NECONDITIONAT FARA JUDECATA SI ATASAMENTE , INTREAGA LUME.
- SUNT IMPACAT CU TOT.

ULTIMA POARTA , A SAPTEA: TRECEREA DE LA LINISTEA IMPLINIRII LA IMPLINIREA LINISTII


Material furnizat de SiRa

.

.